Jurnal de student

Daca tot am fost eu cea cu ideea si cum vad ca nu se inghesuie nimeni, presupun ca o sa incep eu cu impresiile despre facultate...

Dupa examenul de asta vara, care mi-a dat o satisfactie mai mare decat 10 BAC-uri la un loc, aveam asteptari destul de mari de la facultate, mai ales pentru ca "lumea" a cazut de acord ca Automatica e o facultate grea. Ma asteptam sa fiu provocata sa dau tot ce-am mai bun in mine, sa ajung la 150% si tot sa nu fiu multumita. In schimb, in prima saptamana (care a inceput miercuri, deci practic au fost doar 3 zile) am avut parte doar o serie de cursuri interminabile in care lucrurile usoare, pe care le stiam, mi se explicau intr-un mod atat de complicat incat pierdeam sirul rapid, in timp ce lucrurile noi erau doar mentionate, cu aerul ca trebuia sa le stiu din gradinita.

Vineri, asteptarile mele tindeau deja spre minus infinit si tot drumul spre casa, n-am putut scapa de impresia ca de fapt ma taram spre pat, unde imi doream sa ma prabusesc si sa nu ma mai misc vreodata. Insa weekend-ul a trecut si desi deja incepusem sa ma gandesc serios ca poate am ales gresit si ar fi cazul sa ma orientez spre alta facultate, am avut noroc, portile raiului s-au deschis, ingerii au strigat aleluia intr-un mod... angelic si am gasit doi profi care pare ca au inteles ce inseamna sa fii profesor, cum sa tii un amfiteatru plin atent si interesat, ba chiar sa-i faci pe studenti sa te si placa. Asta, adunat cu vreo 2-3 laboranti in stare sa ma faca sa dau acei 150% despre care vorbeam si facutatea a inceput sa arate ceva mai bine.

Acum m-am cam obisnuit cu orarul, deja fac drumurile cu metroul de parca m-as fi nascut in subteran (stiu ca nu-i nimic complicat de capul metroului din Bucuresti, dar inainte il foloseam extrem de rar), ma descurc destul de bine la gasitul salilor (am uitat sa mentionez ca facultatea asta e MARE. Dar faptul ca nu aveam ore in aceeasi sala in Mishu mi-a prins bine, m-am obisnuit cu ideea ca trebuie sa ma misc repede intre ore) si am inceput si sa imi cunosc colegii, socializam intre noi, am trecut de stinghereala primelor zile, cand nici macar nu eram siguri daca cineva e in grupa noastra, cu atat mai putin cum ii cheama.

Pe moment va ajunge, o sa mai bat campii cand o sa mai adun ceva impresii. Randul vostru :D

:)

Uite asa va trebui sa suportăm începutul unui nou an şcolar. Mai bun, mai interesant sau nu asta rămîne de văzut, pana atunci va trebui sa ne bucurăm de prima săptămîna fără teme si prea mare stres.
Deşi pentru mine E-ul rămîne istorie, iar asta cred ca va fi ultima mea postare pe blogul acestei clase, fostei mele clase cu care am amintiri minunate, nu voi înceta sa împart impresii si nu numai cu voi. Sper ca în acesti doi ani prezenta mea a fost sa zicem...plăcută si dacă nu, as vrea sa îmi cer scuze pentru orice fel de neînţelegere dintre noi :). Îmi veţi lipsi foarte mult si cred în continuare ca E-ul va rămîne peste oricine ^^

Istoria vacantei mele

Comform bunului meu obicei, mi-am amintit de toate lucrurile care au legatura cu scoala abia alataieri. A fost un moment de revelatie. Dintr-o data, in fata ochilor mi-au aparut pe rand, in aceasta ordine: colegii... diriga... curtea scolii plina cu elevi... hainele pe care vreau sa le cumpar pentru noul an scolar... rechizitele dupa care trebuie sa merg... profa de chimie... proful de istorie... cearcanele de dimineata... blogul...
Asa ca, in concordanta cu alt obicei de-al meu, m-am apucat sa fac tot ce era de facut pe ultima suta de metri. Dupa o fuga in hipermarket care s-ar putea sintetiza in cateva cuvinte (a se citi in goana): caiete dictando, caiete mate, caiet cu foi veline, pixuri, creioane...si cam atat, am trecute prin niste clipe mult mai placute (a se citi relaxat) cand am fost la cumparat de haine, accesorii si alte minuni pe placul domnisoarelor.
A urmat apoi pregatirea spirituala, starea mea osciland de la vaga bucurie la vaga tristete, pentru a se fixa in final pe undeva pe la mijloc.
O data finalizata si aceasta etapa, mi-a mai ramas doar sa-mi amintesc ca sunt administratora acestui blog si sa si fac ceva. Si iata! Nu numai ca i-am modificat aspectul, dar am si publicat aceasta postare, admirabil exemplu de "scris mult, spus putin".
Cat despre vacanta mea... dupa trei zile chinuitoare in care niste mesteri s-au plimbat prin apartamentul meu pentru a pune termopane in balcon, au urmat...doua zile nu mai putin chinuitoare de facut curat. Desi activitatea principala s-a desfasurat, dupa cum am mentionat, in balcon, praful alb si innecacios s-a strecurat cu abilitate si viclenie in toata casa. Asa incat ne-am apucat cu totii (adica eu, mama, tata... si motanul, care ne supraveghea de la distanta) sa facem curat peste tot.
Calea catre mantuire a fost lunga si anevoioasa... Insa a meritat. Si mantuirea s-a materializat intr-o saptamana de mare, la Eforie Nord.
A urmat o perioada in care zau daca imi mai amintesc ce am facut acasa, iar apoi trei zile petrecute in inima civilizatiei, Ocnele Mari City, unde oamenii nu se uita la televizor, nu vorbesc la telefon si nu au internet. In Caciulata, unde am petrecut alte trei zile, lucrurile stau ceva mai bine si locuitorii au mai fost cat de cat corupti de tehnologie.
Din nou acasa, m-am inscris la o noua runda de modificari in casa si am participat (mai mult in calitate de observator de data asta, marturisesc) la dezmembrarea vechii mobile de bucatarie si instalarea uneia noi. A doua parte a fost plictisitoare in comparatie cu prima, in care tata, inarmat cu un ciocan de batut snitele, a facut praf blatul de bucatarie dintr-o singura miscare.
Au urmat apoi placute zile de facut numai ce aveam chef...pana in ziua de azi.
Sfarsit. (fragment din "Istoria vacantei mele" de Andrusk)

Asteptam spre publicare si alte scrieri de valoare ale membrilor clasei 11E, pe tema vacantei de vara. Daca nu le puteti publica direct pe blog, le puteti preda administratorului incepand de maine, orele 9:30. Ne vedem maine :)

Noaptea Filmelor Horror-sugestii

Buna 10E, v-am dat o lista de filme de care probabil ca n-ati mai auzit in viata voastra, sau ati vazut remake-uril americane (bleah). Asha ca ne-am candit sa clarificam putin situatia 

Deci, inainte sa incepeti sa cititi, vrem sa mentionam ca filmele asiatice si in special cele japoneze au tendinta de a lasa open-ending, si Andratrue crede ca asta e foarte tare, but YourMileageMayVary :D.

house of wax

the hounting

the exorcist

cube, shutter

dead end, ring

black swan

Sweeney todd

trick’r treat

rite

shining

the raven

the grudge

the eye

The haunting 1963

Pretty effective when it came out; it may be a little stiff in the joints by now, but it's still a much better scare show than the recent stinker remake.

The artful cinematic strokes of director Robert Wise and staff are not quite enough to override the major shortcomings of Nelson Gidding's screenplay.

House of wax 1953

House of Wax was stunningly directed by Andre de Toth who used the new 3-D process to its fullest potential without bogging down the narrative with too many 'gee-look-what-I-can-do' tricks.

The exorcist 1973

The Exorcist rides its supernatural theme to magical effect, with remarkable special effects and an eerie atmosphere, resulting in one of the scariest films of all time.

Black swan 2010

There's a delirium that runs through Black Swan, a sense of stress and anguish and mad momentum, that's both exhilarating and terrifying.

Sweeney todd 2007

Full of pith and Grand Guignol grossness, this macabre musical is perfectly helmed and highly entertaining. Tim Burton masterfully stages the musical in a way that will make you think he has done this many times before.

The rite 2010

Anthony Hopkins is as excellent as ever, but he's no match for The Rite's dawdling pace and lack of chills -- or Colin O'Donoghue's tentative performance in the leading role.

The shining 1980

Though it deviates from Stephen King's novel, Stanley Kubricks' The Shining is a chilling, often baroque journey into madness -- exemplified in an unforgettable turn from Jack Nicholson

Ju-on(the grudge) 2002

"Ju-on: The Grudge" is a very scary horror movie, based on a Japanese legend. In the beginning of the film, there is an explanation in this regard. When a person is killed in a violent way, his or her death generates a curse that will stay in the place where the crime took place. If another person visits the haunted place, he or she will be chased by the fiends till death generating another curse. In Western cultures, the fiend is generally trapped in a haunted house, and the person is safe and sound if he or she escapes from the place. This movie impresses because there is no bloody scene, only a tense psychological exploration of the inner fear of human beings for the unknown. The story is very simple and low paced, there are very few special effects, a great use of sound, no gore, but the creepy atmosphere is really frightening. Asiatic cinema proves again that in this moment their cinema is the number one in the horror genre

The Eye (Gin gwai) (2002)

Seeing dead people? A jarring journey from darkness into light? Granted, it's been done. But there are sweet, difficult pleasures here just the same.

Though perhaps not the greatest thing since sliced eyeballs, The Eye is definitely worth a look, or even a double-take.

Dead End 2003

Probably the most obscure movie on the list, Dead End is one surprising little gem. Made on a small budget and on an ultra creepy motorway, the film succeeds in tapping our darkest fears about being stuck in a circle late at night and the mysterious demons we find along the way. It’s darkly comic moments complement the scares brilliantly, and a slam bang twist ending makes sure you get something different than your average Hollywood fare.

Trick ‘R Treat 2007

There’s two reasons why this movie is number 1 here : Firstly, it’s a Halloween themed movie and secondly, it’s one of the best holiday-themed films ever made. No other movie that I’ve seen has ever captured the spirit of Halloween as realisitically as Trick ‘R Treat did, and that’s why it’s and will forever be an annual Halloween tradition.

The film is made up of four short horror stories that interweave into each other a la Pulp Fiction – a principal who is also a serial killer (Dylan Baker), a virgin set out to see the man of her dreams meets a deadly match (Anna Paquin), a prank goes murderously wrong, and an old man is attacked my a mysterious creature. All set during the same Halloween night, they are all brilliantly executed and contain a twist ending of their own that mark the movie with a seal of quality. It has moments of comedy and doesn’t take itself too seriously, and that’s why it can appeal to people of all ages.

Shutter 2004

No, not the god-awful American remake. The original Thai Shutter is probably the scariest movie on the list. Quiet and creepy atmospherics combined with a mysterious plot (although definitely inspired by “The Ring”), Shutter grabs you from the beginning to the end and never lets go. There are certain jump scares that are strong enough to shake you out of your seat, so beware.

What’s most shocking and will stay with you for the rest of your life is the slam bang of a twist ending, that turns the movie on it’s head and provides a mental image that you will never ever forget, I guarantee you. If you’ve already seen the American version, try to forget that one and give this a try and you will love it.

Noaptea Filmelor Horror

Buna seara, clasa 10E, am un anunt de facut: pe data de 17 iunie 2011 se va tine Noaptea Filmelor Horror.

Ce este?: Exactly what it says on the tin. O noapte numai a noastra in care nu o sa dormim, ci o sa vizionam cate filme horror putem. Puteti sa propuneti filme pe blog si sa votati horror-urile pe care ati vrea cel mai tare sa le vedeti.

Unde?: Popesti Leordeni, strada Sfintii Petru si Pavel, numarul 6. Adica la mine :). Stati linistiti, de ajuns se ajunge destul de usor cu tramvaiul 34 pe care il luati pana la depou. De acolo va colectez eu. Saaau... Puteti sa va intalniti la CNMV in grupuri si o persoana care stie unde stau o sa va conduca pana la depou sau poate chiar pana la mine.

Cand?: Ultima zi de scoala, 17 iunie 2011.

Reguli: The first rule of NFH is... No remakes.

The second rule of NFH is... No gorn. Gorn insemnand filme de gen Saw. Nu vrem sange pe pereti doar de dragul sangelui pe pereti, deoarece asta nu sperie.

The third rule of NFH is... Nu foarte mult alcool si nu foarte multe tigari. Aceasta regula este negociabila.

Bonus: Deoarece in acea perioada au avut onoarea sa se nasca Victor si Ana Cristinel, o sa-i sarbatorim pe amandoi pe 17 iunie.

Let's get to the serious business, now.

Lista de filme (de pana acum): Shining, Cube, Shutter, Haunting, Trick 'r Treat, Exorcist, Dead End, Ring, Sweeney Todd, Rite, Grudge, Eye, House of Wax, Black Swan, Tales from the Crypt.

In comment-uri puneti titluri de filme pe care ati vrea sa le vedeti si cineva o sa actualizeze lista.

Acestea fiind spuse... Come to the Darkside. We really do have cookies. Si sunt facuti in casa. :)

See ya later all,

Theea

Circuitul 10E

Cred ca a fost unul din putinele lucruri cu care am fost cu totii de acord. Unul din lucrurile de care imi voi aminti vesnic cu un suras.
Este vorba de dupa-amiaza de joi in care am desenat un imens circuit electric pe tabla, sperand sa-l oripilam si sa-l amuzam in acelasi timp (suna putin paradoxal, nu?) pe proful nostru pentru care evil= circuit electric.
Nici nu a indraznit sa stearga maleficul circuit de pe tabla, preferand sa scrie inghesuit ecuatiile intre acele fire, becuri si intrerupatoare, decat sa riste sa ne infurie circuitul.
Sarcina aceasta a revenit, fireste, bobocilor. Ce vreti, mici si fara minte. Se stie ca nu au discernamant.
Insa planul lor malitios de a arunca circuritul nostru in anonimat nu a reusit. Avem poze, iar pozele acestea vor dainui si vor aduce astfel circuitului 10E nemurirea! Da, da, ati vazut bine, nemurirea...

Caci
"Numai circuitul,
Ca becuri ce lumineaza
Deasupra valurilor,
Trece peste nemărginirea timpului :
În ramurile gândului,
În sfintele lunci,
Unde becuri ca el
Se-ntrec in luminari."
(dupa "Numai poetul" de Mihai Eminescu)

Geamul, masina si ora de chimie

Ati vazut vreodata un geam cazand de la etajul 9 al unui bloc? Eu marturisesc ca nu.
Cepe si cartofi am vazut. Am vazut chiar un pahar zburand pe fereastra, si imi aduc aminte chiar foarte bine, pentru ca paharul era cat pe ce sa aterizeze in capul meu, si nu pe asfalt.
Dar o bucata de geam sa o vad aruncata de la etajul 9 al unui bloc nu mi-a fost dat sa vad, nici sa aud, pana azi. Ca geamul a cazut pe parbrizul unei masini - sectionandu-l cu o precizie matematica, dupa cum ni s-a povestit - si nu in capul cuiva, a fost norocul trecatorilor si ghinionul proprietarului masinii. Situatia este una care ne pune pe ganduri si ne face sa ne intrebam in ce fel de societate "civilizata" ne ducem existenta...
Totusi, nu putem ignora partea amuzanta a acestei povesti, mai ales cand ne gandim cine a fost persoana pagubita. Imaginati-va numai ce fata trebuie sa fi facut persoana respectiva si sigur o sa pufniti in ras. Si ce scene trebuie sa fi urmat!
Concluzia? Chiar mai exista dreptate pe lumea asta!