Cum am fost trasa pe sfoara

Trebuie sa spun ca sunt mandra de Georgiana, care a luat ieri cuvantul inaintea mea si a reusit sa strige ordinea de zi, respectiv problema 1 martie. Sunt de asemenea foarte mandra de bravele Deea si Vera care s-au oferit sa stranga bani si sa mearga sa cumpere. Nu uitati sa aduceti cei 30 ron. :D

Acum ca am lamurit aceasta problema, trebuie sa povestesc o faza tare de ieri.
Dupa exercitiul de cutremuro-incendiu, va amintiti cu totii ca nu am facut romana. Vera era la cor, iar Theea si Ana Popescu au zis sa mergem sa o anuntam si pe ea. Am urcat la etajul 2, unde eu, sictirita, intru in cls la noi si le zic sa mearga singure. Astept, astept, astept, apar fetele cu Jeanne (adicatelea Ioana).
-Bai, trebuie sa mergem la romana, zice Theea.
-Cum adica? intreb eu fixand-o cu privirea.
-S-a razgandit profa si a zis sa mergem jos.
-Pai si voi de unde stiti? A venit Ioana sa va zica sau cum?
-Da.
Tacere. Eu nervoasa, ma intreb in sinea mea cum se poate sa se fi razgandit din moment ce zicea ca pleaca la Brasov, dar acest gand a fost repede dat uitarii.
-Hai sa mergem, zice Theea.
Dau buzna afara pe usa nervoasa si o iau inainte.
-Da' cum adica s-a razgandit? mai intreb eu.
-I-a vazut pe astia de la noi pe hol si s-a enervat si i-a chemat inapoi, mi-a raspuns ea.
In timpul asta, Jeanne si Ana nu ziceau nimic.
Coboram scarile, cand mie imi vine o idee.
-Dar noi de unde era sa stim? intreb eu. Adica, daca nu ar fi fost Vera la cor, noi acum am fi plecat deja. Ea nu are de unde sa stie ca noi suntem aici.
-Le-au spus ceilalti.
Moment in care chiar mi s-a urcat sangele la cap.
-Adica ceilalati le-au spus ca sunt unii care freaca menta si sus, nu numai pe hol?! repet eu furioasa, privind-o pe Theea in ochi.
-Da.
In timpul asta ajunsesem deja la parter, de unde se vedea usa de la laborator inchisa. Eu ma apropii cu pasi hotarati, in timp ce Theea, Ana si Jeanne erau mai in spate. Astept sa vina si ele, respirand adanc si aruncandu-le priviri in care se citea furia. Bat in usa, pun mana pe clanta, imping. Nimic. Nu ma descurajez si merg spre celalat laborator, unde usa era deschisa, dar camera era pustie.
Ma intorc spre fete care incepusera sa rada. Probabil ca in primul moment le-am privit nu tocmai prietenos, cum Theea mi-a marturisit mai tarziu ca "atunci cand ti-ai dat seama ca te-am pacalit am crezut ca o sa ma strangi de gat". Dar apoi am inceput sa rad si eu, si chiar in hohote, pentru ca intr-adevar, s-au prefacut foarte bine.
Era si mai tare daca chiar ar fi fost cineva in laborator, lucru de care se temea si Jeanne, si tocmai de aceea (mi-am dat eu seama mai tarziu) stateau ele mai in spate.
Aceasta a fost patania mea din timpul orei de romana. Genial!