Scoala pe Dos

Ei, iata ca au trecut deja peste doua luni de scoala, cu bunele si relele obisnuite si mai putin obisnuite, de cand cu noul program/noii profi/noua "clasa".
Dar, in ciuda faptului ca suntem clasa volanta care n-are diriga (bine, oficial, avem, dar cea "pe bune" nu e, si cea pe care o avem nu e "pe bune") si care anu' trecut a avut mari probleme de ziua scolii, ne-am revansat cu varf si indesat.
Si da, coasa, mult iubita noastra coasa, personajul central as putea spune (cu riscul ca Andra si Irina sa se simta lezate si sa o foloseasca pe mine) era pe bune. O coasa perfect veridica, un tais perfect veridic. Si acum, starleta noastra se odihneste dupa excelenta reprezentatie la Surdu in birou [asa ca, pana si-o recupereaza Theea, ganditi-va de doua ori inainte sa intrati acolo>:)]
Dar deja am deviat. Spuneam de piesa. Din punctul meu de vedere, ne-a iesit admirabil, avand in vedere conditiile in care am facut-o. Si nu ma refer neaparat la timpul limitat, ci si la nivelul decibelilor in timp ce se repeta. Va dati seama ca daca s-ar fi "vorbit" la fel de tare in timpul pieselor ca in timpul repetitiilor, chiar ca n-ar fi avut nimeni de ce sa se planga.

Pe cale de consecinta, eu propun asa: Daca tot ne-a iesit asa bine si daca tot le-a placut oamenilor, haideti sa ne mobilizam si s-o mai jucam o data in ultima zi de scoala, inainte de vacanta de Craciun. Si poate mai aproape de microfoane, tura asta. (nu sariti pe mine, nu caut eu acul in carul cu fan, stim cu totii ca ne-a iesit, dar probabil si alora din fu...spate le-ar fi placut la fel de mult ca noua daca microfoanele ar fi fost mai aproape de noi...sau noi de ele)

Bun, chiar va rog sa va ganditi la asta si, pana atunci, va felicit pe toti pentru implicare. Pe 10 E si pe profa de info.

Multumim. Si bravo.
We rullllled!!!:))